Israelienii se prezintă la urne marți, 27 octombrie, pentru un scrutin care este considerat un test decisiv pentru Benjamin Netanyahu. Această votare reprezintă primul scrutin național de la atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a declanșat războaiele din Gaza, Liban și Iran. Alegătorii trebuie să decidă dacă Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru al țării, ar trebui să rămână la putere sau dacă Israelul trebuie să își schimbe direcția politică și socială.
Guvernul actual, care își încheie un mandat complet de patru ani, a fost susținut de parteneri de extremă dreaptă și ultraortodoxi, impulsionând o agendă naționalistă și religioasă. Benjamin Netanyahu este primul prim-ministru în exercițiu judecat pentru corupție, în timp ce guvernul său a promovat o reformă judiciară pentru a slăbi Curtea Supremă. Această reformă a provocat proteste masive în 2023, iar miza actuală este dacă țara va continua pe acest curs conservator sau va opta pentru o schimbare.
Sistemul electoral israelian este complex, deoarece cetățenii votează liste de partid, nu candidați individuali, într-un Knesset format din 120 de locuri. Pentru a intra în parlament, un partid trebuie să depășească pragul electoral de 3,25%, iar luni au intrat în cursă 36 de partide. Sondajele indică faptul că nici blocul lui Netanyahu, nici opoziția nu vor obține o majoritate clară de 61 de locuri, ceea ce ar putea duce la o nouă criză politică sau la un guvern de uniune națională.
Competiția principală este între partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, și noul partid de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot. Un sondaj realizat de Canal 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de locuri, înaintea partidului Likud, care ar avea 21. Totuși, rezultatele variază, Canal 14 estimând că Likud va obține 30 de locuri, în timp ce Eisenkot ar avea aproximativ 20. Rezultatul final va depinde și de rata de participare a alegătorilor arabi, care reprezintă circa 20% din populație.
Pe lângă securitate, economia și costul vieții au devenit priorități majore pentru mulți alegători, în special pentru cei tineri. Un sondaj de la Universitatea Ebraică a arătat că 58% dintre cei cu vârste între 22 și 34 de ani se vor concentra pe prețurile locuințelor și economie. Benjamin Netanyahu a încercat recent să aducă acest subiect în prim-plan, sugerând utilizarea criptomonedelor pentru a ocoli eventualele sancțiuni internaționale, o propunere care a fost criticată dur de economiști și de Banca Israelului.
La nivel global, poziția diplomatică a Israelului este sub presiune, cu mai multe țări europene recunoscând statul palestinian și impunând restricții coloniștilor. Dacă guvernul lui Benjamin Netanyahu va rămâne la putere, presiunea internațională ar putea crește, în condițiile în care partenerii săi, precum Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, susțin politici dure în Cisiordania și Gaza. O schimbare prin opoziție ar putea atenua tensiunile, deși liderii de la opoziție, inclusiv Gadi Eisenkot, nu susțin ideea unui stat palestinian.