Israelienii participă marți la primele alegeri legislative naționale de la atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023. Scrutinul, care are loc în contextul unui conflict prelungit în Fâșia Gaza și al tensiunilor din Liban, marchează un moment decisiv pentru viitorul politic al țării. Pe listele electorale se află 7.331.981 de alegători care vor vota în cadrul a 12.018 secții de votare organizate pe întreg teritoriul statului.
Prezența la vot este extrem de ridicată, fiind considerată un semn de „oboseală față de Bibi”, termen aplicat premierului Benjamin Netanyahu. Această tendință ar putea determina o redistribuire a voturilor către alte partide de pe spectrul politic, fie la dreapta, fie la stânga. Conform datelor de la prânz, prezența era de 31,5%, o cifră superioară celor 28,4% înregistrate la aceeași oră în timpul alegerilor din 2022, indicând un interes masiv al populației.
Datele furnizate de Comisia Centrală Electorală relevă faptul că aceasta este cea mai mare prezență la vot înregistrată la ora prânzului din anul 1973 încoace. Ultima astfel de situație a avut loc în timpul alegerilor desfășurate imediat după Războiul de Yom Kippur. Cetățenii au la dispoziție 36 de liste electorale pentru a ocupa cele 120 de locuri disponibile în legislativul israelian, procesul de vot fiind monitorizat de serviciile de informații.
David Zini, șeful Shin Bet, a declarat că procesul electoral se desfășoară într-o manieră corectă și încurajatoare. În același timp, Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, a acuzat partidele arabe de tentativă de fraudă. Premierul a menționat trei membri ai formațiunii Ra’am, care au fost arestați sub suspiciunea de mituire a alegătorilor, avertizând susținătorii săi că aceștia încearcă să „fure alegerile”.
Lupta pentru putere este una strânsă între blocul conservator și cel ultraortodox, condus de Netanyahu, și opoziția liberală reprezentată de Yashar, a lui Gadi Eisenkot. Deși opoziția ar putea obține o majoritate parlamentară, divergențele interne privind colaborarea cu partidele arabe ar putea bloca formarea unei coaliții de guvernare. Sistemul de reprezentare proporțională determină alegătorilor să voteze pentru liste, nu direct pentru un prim-ministru.
Acest scrutin de tip reprezentare proporțională este esențial pentru stabilitatea Israelului, având în vedere că alegătorii nu își aleg direct prim-ministrul, ci membrii Knesset-ului. În sistemul politic israelian, formarea unei majorități necesită negocierea unor coaliții între diverse partide, proces care poate fi extrem de complex în perioade de conflict militar sau de instabilitate regională, precum cea actuală cu Iranul.