Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți la vot pentru a desemna reprezentanții în cel de-al 26-lea Knesset. Procesul electoral are loc într-un context marcat de războaiele din regiune, dificultăți economice și tensiuni sociale semnificative. Alegătorii trebuie să decidă viitorul politic al țării, în timp ce secțiile de votare au început deja activitatea pentru a permite cetățenilor să își exprime opțiunile.
Premierul Benjamin Netanyahu încearcă să își păstreze poziția de conducere, în ciuda faptului că este primul prim-ministru aflat în funcție care este judecat pentru acuzații de corupție. Mandatul său de patru ani a fost caracterizat prin guvernarea alături de partide ultraortodoxe și formațiuni de extremă dreaptă. În această perioadă, guvernul a promovat o reformă a justiției care a generat proteste masive în cursul anului 2023.
Competiția electorală este extrem de strânsă, fără ca nicio tabără să aibă asigurată majoritatea necesară de 61 de deputați din totalul de 120 de locuri. Principalul duel se poartă între partidul Likud, condus de Netanyahu, și formațiunea de centru Yashar, condusă de Gadi Eisenkot. Sondajele oferă rezultate contradictorii: Canal 12 atribuie Yashar 23 de mandate, în timp ce Canal 14 indică 30 de mandate pentru Likud.
Securitatea națională rămâne un subiect central, fiind influențată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele din Fâșia Gaza, Liban și Iran. Benjamin Netanyahu a refuzat să își asume responsabilitatea pentru eșecul de securitate sau să instituțieze o comisie de anchetă de stat. În campania electorală, temele precum eșecul de securitate și războiul cu Iranul ocupă o poziție importantă în atenția alegătorilor.
Problemele economice și costul vieții reprezintă principala prioritate pentru 21% dintre israelieni, conform unui sondaj realizat de Canal 12. În rândul tinerilor cu vârste între 22 și 34 de ani, preocuparea pentru prețuri și locuințe este de 58%. Pe lângă aspectele financiare, recrutarea ultraortodoxilor rămâne un punct de conflict, în condițiile în care armata raportează un deficit de peste 12.000 de militari.
Sistemul electoral din Israel funcționează pe baza listelor de partide, cu un prag de intrare în Knesset stabilit la 3,25%. Deși la scrutinul din 2022 participarea cetățenilor arabi a fost de 53,2%, sondajele actuale sugerează că prezența acestora la vot ar putea depăși pragul de 60%. Această mobilizare este considerată crucială pentru echilibrul puterii în parlamentul de 120 de locuri.