O comunitate izolată din Munții Anzi a reușit să supraviețuiască timp de mii de ani consumând apă cu niveluri de arsenic de 20 de ori mai mari decât limita recomandată. Cercetătorii au descoperit că locuitorii din această regiune au dezvoltat adaptări genetice specifice, care le permit organismului să proceseze și să elimine această substanță toxică mult mai eficient decât restul populației umane.
Localitatea San Antonio de los Cobres, situată la o altitudine de aproximativ 3.775 de metri, este afectată de concentrații ridicate de arsenic în apa subterană. Această substanță provine natural din rocile vulcanice și ajunge în pânza freatică, contaminând sursele de apă utilizate de comunitate. Până în anul 2012, când a fost instalat un sistem de filtrare, apa consumată conținea aproximativ 200 de micrograme de arsenic pe litru, în timp ce limita Organizației Mondiale a Sănătății este de doar 10 micrograme.
O echipă de cercetători de la Universitatea Uppsala a analizat ADN-ul a 124 de femei din San Antonio de los Cobres pentru a înțelege acest fenomen. Studiul a comparat milioane de markeri genetici cu date provenite de la populații din Peru și Columbia. Rezultatele au indicat prezența unor variante genetice în zona genei AS3MT, o genă implicată direct în procesul de metabolizare a arsenicului în corpul uman.
Procesul de metabolizare transformă arsenicul în diferite forme chimice, însă una dintre ele, numită arsenic monometilat (MMA), este extrem de toxică. Cercetătorii au observat că persoanele din această comunitate tind să producă mai puțin MMA și mai mult arsenic dimetilat (DMA), o formă care este eliminată mult mai ușor prin urină. Această capacitate de a transforma substanța în varianta sigură a fost favorizată de selecția naturală de-a lungul generațiilor.
Deși aceste adaptări genetice oferă un avantaj de supraviețuire, ele nu înseamnă că locuitorii sunt imuni la efectele nocive ale arsenicului. Expunerea prelungită poate cauza totuși probleme grave, precum cancer, leziuni ale pielii sau complicații în timpul sarcinii. Studiul, publicat în revista Molecular Biology and Evolution, demonstrează că organismul uman continuă să evolueze pentru a se proteja de poluanții din mediul înconjurător.
Fenomenul de adaptare la substanțe toxice este observat și în alte părți ale lumii. O cercetare publicată în septembrie 2025, care a implicat peste 6.500 de adulți din Bangladesh expuși la arsenic, a identificat și alte regiuni genetice responsabile pentru modul în care corpul metabolizează acest element. Aceste descoperiri ajută comunitatea științifică să înțeleagă vulnerabilitatea individuală la poluanți.