Reactorul 1 de la Cernavodă a început să livreze electricitate în sistemul național de vineri după-amiază, după o pauză de aproape trei luni. La ora 16:27, datele furnizate de Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară. Această cantitate a reprezentat 0,74% din producția totală de electricitate a României, care era de 5.651 MW în acel moment. Aceasta este prima livrare de energie nucleară în rețeaua națională de când ambele reactoare au fost oprite.
Procesul de repornire al Unității 1 se desfășoară treptat, prin proceduri specifice, până la atingerea regimului normal de funcționare. Se estimează că reactorul va ajunge la capacitate maximă în jurul orei 19:00, sâmbătă, 7 noiembrie. La capacitate nominală, această unitate poate produce aproximativ 700 MW. O revenire completă la acest nivel ar însemna o cantitate de energie de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată în momentul repornirii.
Oprirea reactoarelor a fost cauzată de scăderea debitului Dunării, care nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare pentru răcirea instalațiilor. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar la jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2. Pe 4 noiembrie, debitul Dunării la secțiunea Baziaș era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, o valoare mult sub media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna noiembrie.
Deși Unitatea 1 este din nou funcțională, al doilea reactor al centralei rămâne oprit, fără o dată certă pentru repornire. Nuclearelectrica a explicat faptul că funcționarea primului reactor consumă volume importante de apă pentru răcire, ceea ce reduce nivelul apei din bazinul de aspirație. Repornirea Unității 2 va depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării, astfel încât ambele reactoare să poată funcționa simultan în condiții de siguranță și sincronizare la SEN.
Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că reconectarea unității la sistemul energetic național este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea acestuia. În absența energiei nucleare, necesarul de electricitate a fost acoperit prin alte surse sau prin importuri. În momentul repornirii, principalele surse de energie erau hidro, cu 1.741 MW, urmată de hidrocarburi, cu 1.549 MW, și energia eoliană, cu 840 MW.
În regim normal de funcționare, cele două reactoare de la Cernavodă furnizează împreună aproximativ 20% din producția totală de electricitate a României. Energia nucleară este considerată o sursă de producție constantă, nefiind dependentă de condițiile meteorologice la fel de mult ca energia solară sau eoliană. Totuși, disponibilitatea apei de la Dunărea rămâne un factor critic pentru funcționarea acestor instalații de răcire.