Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost reconectat vineri la Sistemul Energetic Național, marcând sfârșitul unei perioade lungi de nefuncționare. Conform datelor furnizate de Transelectrica, unitatea a început să producă energie în jurul orei 16:20. Această repornire vine după ce debitul scăzut al Dunării a forțat oprirea reactorului, afectând capacitatea de producție internă a țării în ultimele luni.
Procesul de reluare a funcționării se desfășoară prin creșterea treptată a puterii pe mai multe paliere de intensitate. Obiectivul este ca, între sâmbătă seara și duminică noaptea, reactorul să atingă capacitatea sa maximă de funcționare. În etapa de testare, la ora 17:50, puterea Unității 1 a ajuns la un nivel de 120 MW, pregătindu-se pentru trecerea în regimul normal de operare.
Situația de la centrală a fost dificilă, deoarece Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, urmată de oprirea Unității 2 pe 13 august. Cele două reactoare au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare, iar împreună asigură circa 20% din producția de energie electrică a României. Lipsa acestor 1.400 de MW a obligat țara să utilizeze importuri masive și alte surse interne pentru a menține echilibrul sistemului.
Repornirea celui de-al doilea reactor depinde însă de condițiile hidrologice de pe Dunărea. Funcționarea Reactorului 1 necesită volume mari de apă pentru răcire, fapt ce poate duce la scăderea nivelului din bazinul de aspirație. Nuclearelectrica a precizat că Unitatea 2 va putea fi sincronizată la Sistemul Energetic Național doar după ce se confirmă o creștere susținută a nivelului apei în râu.
Sistemul energetic național a traversat perioade de instabilitate în absența producției nucleare. Joi, România a realizat importuri de energie care au depășit 3.400 MW pentru a acoperi un deficit de producție, în condiții în care producția eoliană a scăzut drastic la doar 273 MW. În același timp, consumul maxim zilnic a atins 7.899 MW, lăsând o diferență de 3.401 MW care a trebuit acoperită prin importuri.
Această perioadă de nefuncționare a centralelor de la Cernavodă a pus sub presiune securitatea energetică a României. În absența celor două reactoare, care sunt surse de energie fără emisii de carbon, sistemul a fost vulnerabil la avarii tehnice și la variațiile producției de la sursele regenerabile, necesitând un management atent al importurilor transfrontaliere pentru a evita un black-out.