Sari la conținut
Ultima oră Guvernul francez a negociat în secret blocarea rețelelor sociale și a internetului în timpul revoltelor
Află Știrile
Economie

Raport: Sistemele de pensii din România și Bulgaria vor resimți efectele demografice mai rapid

Scăderea populației va impune adaptări rapide ale sistemelor de pensii în țările din fostul bloc estic.

3 min citire
Raport: Sistemele de pensii din România și Bulgaria vor resimți efectele demografice mai rapid
Foto: Economedia

Sistemele de pensii din România și Bulgaria ar putea resimți efectele schimbărilor demografice mult mai rapid decât alte economii, conform unui raport recent. În timp ce la nivel macroeconomic impactul unei populații în creștere asupra inflației și a piețelor de capital poate dura mulți ani, în cazul țărilor din fostul bloc estic, scăderea rapidă a populației va accelera procesul. Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026 indică faptul că aceste schimbări vor influența sistemele individuale de pensii mult mai devreme.

Îmbătrânirea populației și creșterea duratei de viață impun o adaptare urgentă a funcționării sistemelor de pensii actuale. Guvernele trebuie să ia în considerare creșterea costurilor asigurării pensiilor, pe fondul unei populații tot mai numeroase de pensionari. De asemenea, sunt necesare strategii noi pentru a gestiona presiunile intergeneraționale și pentru a asigura o flexibilitate sporită a vârstei de pensionare. Alte aspecte critice includ modificarea strategiilor de investiții ale fondurilor, în condițiile în care multe sisteme înregistrează ieșiri nete de fonduri.

Cheltuielile guvernamentale pentru persoanele în vârstă sunt într-o continuă ascensiune la nivel global. Din anul 2000, cheltuielile publice pentru pensiile pentru limită de vârstă și prestațiile de urmaș au crescut, în medie, cu 1,5% din PIB în cele 27 de state membre OCDE incluse în MCGPI. Deși unele țări precum Australia, Chile, Germania, Republica Irlanda și Regatul Unit au reușit să își reducă aceste cheltuieli prin reforme, tendința generală rămâne una de creștere a costurilor bugetare.

OCDE estimează că în următoarele două decenii cheltuielile publice cu pensiile vor crește cu o medie de 0,7% din PIB pentru cele 23 de state membre incluse în MCGPI. Doar șase țări, respectiv Australia, Austria, Danemarca, Finlanda, Franța și Suedia, urmează să își reducă aceste costuri. Presiunea va crește constant, dar treptat, impunând reevaluarea sistemelor, mai ales că majorarea costurilor va fi însoțită de creșterea cheltuielilor destinate sănătății și îngrijirii persoanelor vârstnice.

Generația baby boomers reprezintă un bloc electoral important care se așteaptă la pensii indexate pentru securitate financiară. Această presiune politică va îngreuna adoptarea unor modificări ale sistemelor publice, decât dacă acestea sunt însoțite de măsuri compensatorii, precum o mai bună integrare cu serviciile de sprijin pentru îngrijirea vârstnicilor. În lipsa unor schimbări rapide, inechitatea intergenerațională va crește, afectând încrederea tinerilor care se confruntă deja cu dificultăți în accesarea locuințelor sau a locurilor de muncă.

La nivel global, demografia influențează direct investitorii pe termen lung, precum fondurile de pensii care gestionează sume enorme. Organizația Națiunilor Unite a estimat că populația mondială, de 8 miliarde de persoane în 2023, va atinge un vârf de aproximativ 10,3 miliarde de persoane în anul 2084. Această evoluție a structurii demografice va influența productivitatea și modul în care fondurile de pensii își alocă activele pentru a gestiona riscurile de lichiditate și longevitate.

Surse

Sursa: Economedia

Tot în Economie