Monumentul istoric care găzduiește Muzeul Național de Istorie a României va intra într-un proces ampl de restaurare și consolidare, lucrările urmând să dureze aproximativ cinci ani. Autoritățile au anunțat luni, la sediul muzeului, că imobilul de pe Calea Victoriei, aflat în clasa I și II de risc seismic, necesită intervenții structurale urgente. Pentru a permite lucrările, patrimoniul instituției, care cuprinde peste 17 milioane de obiecte, inclusiv colecția filatelică, va fi mutat într-un depozit specializat.
Proiectul de reamenajare este în etapa avansată de studiu de fezabilitate, cunoscut sub denumirea de DALI, și așteaptă ultimele avize tehnice. Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management de Proiectului, a explicat că se așteaptă avizele de incendiu, de securitate și cele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Planul prevede ca până la sfârșitul anului să se obțină aprobarea de la Guvern, iar anul viitor să fie organizate licitațiile necesare pentru faza finală de proiectare și execuție.
O componentă majoră a reabilitării constă în extinderea clădirii și redeschiderea curții interioare pentru a crea un spațiu public funcțional. Arhitectul Mircea Căpățână a detaliat faptul că actualul corp central, construit în anii 1970, va fi înlocuit cu o structură de dimensiuni reduceri, dar mai înaltă, pentru a degaja curtea. Această schimbare are scopul de a permite accesul vizitatorilor dinspre Centrul istoric și de a transforma curtea dintr-un spațiu rezidual într-un punct de interacțiune culturală.
Finanțarea acestui proiect complex va fi asigurată printr-un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ștefan Trîmbaciu a precizat că acesta este un credit extern luat de România în condiții extrem de avantajoase, cu o perioadă de returnare de 20 de ani. Dacă contractul de licitație se încheie anul viitor, începerea efectivă a lucrărilor de pe șantier este programată pentru începutul anului 2028, după ce tot patrimoniul va fi ambalat și mutat.
Clădirea, care are o suprafață desfășurată de peste 40.000 de metri pătrați, a suferit ultimele intervenții ample în anii '70, când a devenit muzeu național. Deși a existat o tentativă de consolidare în anii 2000, aceasta a fost abandonată, lăsând problemele structurale și funcționale nerezolvate. Obiectivul final este transformarea instituției într-un muzeu cu standarde internaționale, dotat cu sisteme moderne de siguranță și protecție împotriva incendiilor.
În perioada lucrărilor de restaurare, directorul Cornel Ilie a oferit asigurări că patrimoniul va rămâne accesibil publicului prin expoziții organizate în spații alternative. Deși nu va putea fi prezentat întregul inventar în același mod ca în prezent, muzeul va dispune de mai multe locații pentru a menține legătura cu vizitatorii. Astfel, activitatea culturală a instituției va continua, în ciuda constrângerilor impuse de șantierul de pe Calea Victoriei.