Irina Georgescu, una dintre cele mai premiate autoare de cărți de bucate din România, avertizează asupra pierderii identității culturale prin uniformizarea gastronomică. În cadrul unui interviu, aceasta subliniază că românii tind să ofere străinilor produse internaționale în locul celor autentice, ceea ce duce la o dezintegrare a specificului național. Autoarea critică faptul că, în loc de produse identitare precum urda sau fasolea bătută, se preferă variante precum ricotta sau hummus.
Problema uniformizării este vizibilă în restaurantele din țară, unde produsele tradiționale sunt înlocuite cu variante adaptate gustului global. Irina Georgescu menționează că mujdeiul este servit adesea în cutii de plastic, asemănător cu aioli-ul, pentru a satisface turiștii care nu se așteaptă la textura sa originală. Această tendință de a imita modelele externe, precum oferirea de espresso în loc de cafea turcească, contribuie la erodarea moștenirii culinare românești.
Autoarea pune accent pe importanța produselor care pot deveni un brand de țară, precum caciotta de Făgăraș sau urda. Ea observă că, în timp ce alte nații promovează specialități regionale cu nume proprii, România riscă să rămână o destinație confuză. În loc să pună în evidență rețetele locale, sectorul gastronomic pare să se concentreze pe produse internaționale care nu spun nimic despre istoria și cultura specifică a poporului român.
Parcursul profesional al Irinei Georgescu a început prin documentarea istoriei mâncării, după ce s-a mutat în Marea Britanie în 2009. Deși nu este bucătar, ea a reușit să publice trei cărți de succes, Carpathia, Tava și Danube, primind recunoaștere internațională precum James Beard Award. Prin aceste lucrări, ea militează pentru păstrarea ritualurilor culinare și a autenticității, încercând să construiască un pod cultural între România și restul lumii.
Eforturile de promovare a bucătăriei românești trec prin organizarea de tururi culinare și publicarea de rețete care explică tradițiile locale. Irina Georgescu susține că o simplă rețetă poate transmite detalii esențiale despre mentalitatea, istoria și interacțiunile sociale ale unei națiuni. Ea consideră că este vital ca românii să își cunoască și să poată explica produsele proprii, pentru a evita transformarea bucătăriei naționale într-o simplă copie a celor internaționale.
În contextul globalizării, multe societăți se confruntă cu provocări legate de păstrarea specificului local în fața presiunilor economice și culturale. Această tendință de uniformizare afectează nu doar gastronomia, ci și modul în care o națiune este percepută în exterior. Menținerea autenticității rămâne un demers complex, care necesită atât protejarea tradițiilor, cât și adaptarea strategică a modului în care produsele locale sunt prezentate pe piețele internaționale.