Regizorul chilian Sebastián Lelio, cineastul care a adus Chile primul premiu Oscar pentru cel mai bun film internațional prin pelicula „O femeie fantastică”, a murit vineri. Decesul a fost confirmat la vârsta de 52 de ani, într-un moment de mare durere pentru familia sa. Presa din Chile a raportat că evenimentul s-a produs la domiciliul său din Las Condes, Santiago, unde cineastul își avea reședința.
Soția sa, actrița Amalia Kassai, a fost cea care l-a găsit decedat și a anunțat vestea pe rețeaua socială Instagram. Deși a confirmat pierderea, ea nu a oferit detalii suplimentare privind cauza morții regizorului. Amalia Kassai a menționat că acest moment este unul extrem de dureros pentru întreaga familie, lăsând însă fără explicații tehnice despre circumstanțele exacte ale decesului său.
Sebastián Lelio a avut o carieră marcată de succesuri internaționale, începând cu documentarul „Cero” lansat în 2003. Primul său film de ficțiune, „The Sacred Family”, a debutat la Festivalul de Film de la San Sebastián în 2005, iar ulterior a obținut recunoaștere prin filmul „Gloria” în 2013. Această dramă i-a adus actriței Paulina García un premiu de interpretare la festival, consolidând poziția sa în industria cinematografică.
Cineastul a colaborat cu actori de renume precum Florence Pugh, Julianne Moore, Rachel McAdams și Rachel Weisz în proiecte de anvergură. Printre lucrările sale celebre se numără „Disobedience”, o poveste de dragoste queer, și remake-ul „Gloria Bell”, care a avut loc în America. Ultima sa lucrare, „The Wave”, o dramă muzicală de protest, a avut premiera la Cannes, fiind un proiect care a continuat tradiția sa de explorare a temelor sociale.
Succesul său major a venit cu „A Fantastic Woman”, un film care a contribuit la reactivarea discuțiilor despre identitatea de gen în Chile. Sebastián Lelio a declarat în trecut că lansarea filmului a avut un impact social semnificativ în țara sa. El a subliniat importanța încrederii actorilor pe platoul de filmare, afirmând că îi place să lucreze cu interpreți care pot fi curajoși sau care pot explora limitele personajelor lor.
Cineastul a lăsat în urmă o moștenire cinematografică vastă, de la documentare despre evenimentele din 11 septembrie până la drame de succes global. Cariera sa a reprezentat o punte între cinemaul chilian și cel internațional, reușind să aducă teme complexe de identitate și doliu în fața publicului larg. Succesele sale au transformat modul în care filmul chilian este perceput la festivaluri precum Cannes sau Berlin.