O serie de amenințări cu bombă, transmise prin e-mail, a afectat cel puțin 25 de curse aeriene de linie în întreaga Europă în cursul zilei de joi. Printre incidentele raportate se numără și o alertă care a dus la evacuarea de urgență a 182 de pasageri de pe un zbor Wizz Air care venea de la Milano pe aeroportul Henri Coandă. Autoritățile române au început deja cercetările pentru a identifica persoana sau entitatea responsabilă de aceste mesaje.
Echipajul aeronavei care decolase din Italia a primit alerta în timpul manevrelor de aterizare la București, fiind obligat să urmeze protocoale stricte de siguranță. Conform pilotului Cezar Osiceanu, piloții trebuie să bifeze un checklist general, să lege pasagerii și să comunice orice bagaj suspect către turnul de control. Aeronava a primit prioritate absolută pentru aterizare, afișând un cod de transponder specific pentru a semnala situația de urgență către autorități.
La aeroportul din Otopeni, pasagerii au fost debarcați într-o zonă izolată și supusți unor controale riguroase de către poliția antitero și serviciul pirotehnic. Pasagerul Cristina Podoreanu a descris procesul de verificare, menționând că au fost controlați bagajele de mână și că a fost necesar ca persoanele să se descălțeze. După aproximativ două ore și jumătate de inspecții amănunțite la bord și în bagaje, autoritățile au confirmat că amenințarea a fost falsă.
Compania Națională Aeroporturi București a fost vizată ulterior de alte două amenințări prin e-mail, provenite de la aceeași adresă de poștă electronică. Prima alertă viza un zbor Air Serbia, în timp ce a doua se referea la o cursă de la Sofia care, în realitate, nu exista. Deși aceste mesaje au declanșat verificări suplimentare, niciuna nu s-a dovedit a fi reală, confirmând un model de atac prin e-mail observat și în alte țări.
Fenomenul de perturbare a traficului aerian a fost extins și către alte destinații, inclusiv un zbor Aer Lingus care a fost interceptat de un avion de vânătoare francez. De asemenea, zboruri Finnair și alte curse din Bulgaria, Danemarca, Spania și Cehia au fost afectate de alerte similare. Analistul militar Jacob Funk Kirkegaard din cadrul Bruegel a sugerat că aceste acțiuni sunt o strategie de a provoca haos, menționând că guvernul Rusiei ar putea avea interesul de a face acest lucru.
Aceste incidente de securitate cibernetică și amenințări prin e-mail apar într-un context de instabilitate regională, unde grupări precum „Statul Masculin” au fost asociate anterior cu acțiuni de acest tip. Oficialii europeni, inclusiv comisarul european pentru transport sustenabil și turism Apostolos Tzitzikostas, au declarat că investigațiile naționale sunt în desfășurare și că este prea devreme pentru a trage concluzii despre o eventuală legătură între toate aceste alerte.