Un incident tragic a avut loc în largul portului Constanța, unde petrolierul Khoryv, care naviga sub pavilionul Comore, s-a scufundat în dimineața zilei de 23 octombrie 2026. În urma acestui atac, care pare a fi fost provocat de o dronă, un marinar ucrainean a pierdut viața, în timp ce alte trei persoane sunt în continuare căutate de echipele de salvare. Echipajul navei era format din 14 persoane, majoritatea fiind cetățeni din Ucraina.
Operațiunea de salvare a început vineri dimineață, în jurul orei 10:00, după ce Centrul de Coordonare maritim al României a primit un raport de pericol. Nava se afla în afara apelor teritoriale românești, la o distanță de aproximativ 24 de kilometri de Constanța, echivalând cu 13 mile marine. Imediat după recepționarea mesajului, navele Agenției Române pentru Salvarea Vieții pe Mare (ARSVOM) și ale Gărzii de Coastă a României au pornit în ajutorul petrolierului pentru a gestiona situația critică.
Din totalul echipajului, patru membri au reușit să fie salvați și au fost transportați de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Printre persoanele salvate se numără și căpitanul navei Khoryv. Ministerul de Externe de la Kiev a transmis un comunicat prin care a exprimat recunoștința față de serviciile române pentru salvarea cetățenilor ucraineni. Autoritățile de la Kiev continuă investigarea circumstanțelor incidentului și mențin contactul cu instituțiile române competente.
Situația de securitate din regiune a generat reacții la nivel internațional, în contextul atacurilor asupra navelor civile. Parlamentul European a propus Uniunii Europene posibilitatea desfășurării unei operațiuni navale în Marea Neagră pentru a contracara aceste atacuri. În paralel, NATO a anunțat intenția de a consolida supravegherea în această zonă maritimă, pe măsură ce riscurile pentru traficul comercial și siguranța echipajelor rămân ridicate în zona de conflict.
România a luat inițiativa de a propune statelor NATO riverane Mării Negre crearea unui comandament militar comun. Acest nou organism ar urma să fie condus prin sistem de rotație de către Turcia, Bulgaria și România. Ministerul român al Apărării a formulat deja o propunere specifică prin care România ar putea prelua conducerea acestui comandament militar în anul 2028, pentru a asigura stabilitatea regională.
Acest incident cu dronă asupra unei nave civile se produce într-un context de tensiuni crescute în Marea Neagră, unde siguranța rutelor comerciale este constant amenințată. Autoritățile române și cele internaționale monitorizează îndeaproape evoluția securității maritime, în timp ce discuțiile privind consolidarea prezenței militare NATO și a structurilor de comandament regional continuă pentru a proteja navele care traversează zona.