Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a emis o hotărâre prin care starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este prelungită cu 30 de zile. Această măsură a fost publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie 2026, conform comunicatului emis de Ministerul Energiei. Decizia vizează gestionarea riscurilor energetice într-un context de instabilitate a resurselor disponibile pentru sistemul național.
Una dintre principalele cauze ale acestei prelungiri este menținerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în țară, o situație care afectează direct operațiunile. În plus, autoritățile au luat în calcul imposibilitatea de a repune în funcțiune Unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare pe parcursul lunii noiembrie 2026. Această situație tehnică obligă la o monitorizare atentă a capacităților de producție rămase active în perioada următoare.
Autoritățile avertizează că există un risc continuu de criză în alimentarea cu energie electrică, motivat de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente. Această deficiență este critică pentru echilibrarea sistemului energetic în special la orele de vârf de consum. Pentru a preveni întreruperile, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. trebuie să implementeze toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
Strategia de gestionare a situației include creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie sau reducerea consumului de către utilizatori. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, în timp ce Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august 2026, ambele decizii fiind luate din cauza secetei severe. Nivelul apei a scăzut dramatic în octombrie, ajungând la minus 259 cm, fiind la doar 3 centimetri de limita de siguranță operațională.
Situația este agravată de faptul că lipsa precipitațiilor reduce aportul hidroelectric, iar scurtarea zilelor și nebulozitatea afectează producția fotovoltaică. Din aceste motive, România este nevoită să apeleze masiv la importuri pentru a acoperi deficitul de energie. Pe măsură ce producția internă scade, dependența de sursele externe devine un factor esențial pentru menținerea stabilității rețelei electrice în perioada de iarnă.
Această instabilitate energetică coincide cu o perioadă de creștere a costurilor la nivel european. La data de 28 octombrie 2026, prețul gazelor în Europa a atins pragul de 100 de euro/MWh, fiind primul moment de la criza energetică din 2022 când s-a mai văzut o astfel de valoare. Această evoluție a prețurilor la combustibilul gaz, combinată cu deficitul de producție, crește presiunea asupra securității energetice.