Serviciul Român de Informații și DIICOT au documentat activitatea unei rețele de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea unui incendiu în Brașov. Grupul, format din doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean rezidenți în state UE, este suspectat de tentativă la acte de diversiune. Acțiunile acestora au vizat o platformă industrială din municipiul Brașov, situată în imediata apropiere a societății CARFIL SA, o filială a CN ROMARM, în luna septembrie 2026.
Cercetările efectuate de DIICOT arată că incendiul declanșat pe platforma brașoveană a afectat sediile mai multor firme comerciale din zonă. Procurorii au precizat că membrii rețelei vizau și alte obiective de pe teritoriul României, precum și alte state membre ale Uniunii Europene. Misiunile lor includeau atacuri asupra unor facilități de producție de armament, obiective de stat sau private, dar și alte puncte de interes militar sau industrial în întreaga regiune.
În urma cooperării internaționale, Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare în lipsă pentru cei trei inculpați. Doi dintre aceștia au fost deja depistați și arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în momentul în care pregăteau comiterea unor fapte similare. Pe 26 octombrie 2026, autoritățile au emis un al treilea mandat european de arestare pentru cel de-al treilea inculpat, care a fost localizat pe teritoriul Poloniei.
SRI avertizează că recrutarea pentru astfel de operațiuni de sabotaj începe adesea prin rețele sociale, sub pretextul unor sarcini aparent inofensive pentru bani. Inițial, persoanelor li se solicită activități precum observarea sau fotografierea unor obiective, însă sarcinile pot evolua rapid spre distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. Pentru a evita detectarea, membrii rețelelor folosesc frecvent transport și cazare pe numele altor persoane, precum și aplicații de mesagerie criptată.
Investigațiile confirmă că aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa. În acest context, au fost identificate și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau locații utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene. Scopul acestor atacuri este de a afecta capacitățile de apărare și de a slăbi contribuția statelor la securitatea europeană.
Aceste evenimente de sabotaj apar într-un climat de securitate regională marcat de utilizarea tacticilor de război hibrid. Autoritățile române, inclusiv SRI, DIICOT și Ministerul Apărării Naționale, monitorizează permanent riscurile asimetrice care pot afecta obiectivele de importanță strategică. Protejarea infrastructurilor esențiale rămâne o prioritate în fața amenințărilor care vizează ordinea publică și securitatea națională.