Debitul Dunării la intrarea în România, măsurat la secțiunea Baziaș, va rămâne constant la nivelul de 1.300 mc/s în următoarele cinci zile. Ulterior, se estimează o creștere a volumului de apă până la valoarea de 1.400 mc/s. În ciuda acestui ușor avans, nivelul actual este semnificativ sub media multianuală pentru luna octombrie, care este de 3.900 mc/s, indicând un regim hidrologic scăzut în această perioadă a anului.
Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 23-30 octombrie 2026, situația din aval de Porțile de Fier va prezenta variații pe segmente. Pe sectorul Gruia – Corabia, debitele vor fi relativ staționare, în timp ce pe sectorul Tr. Măgurele – Tulcea se va observa o creștere ușoară. În a doua parte a intervalului de prognoză, se prevede o creștere ușoară pe întreg sectorul Gruia – Tulcea.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice vor rămâne, în general, la același nivel. Totuși, în prima zi a intervalului de prognoză, se va înregistra o scădere a debitului pe mai multe bazine hidrografice importante. Această scădere va afecta râurile din bazinele Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut, precum și pe râurile care traversează regiunea Dobrogei.
Regimul hidrologic general se va situa la valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Există însă zone cu valori mai mari, între 50% și 80%, pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Bistriței și bazinele superioare ale Oltului. Pe de altă parte, pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și pe cele din Dobrogea, debitele vor fi chiar mai mici, sub pragul de 30%.
Situația critică a apelor a avut deja consecințe majore asupra infrastructurii energetice naționale. Debitele Dunării, care au atins în vara acestui an cele mai mici valori din istorie, au dus la oprirea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat furnizarea de energie, deoarece reactoarele respective asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării, o problemă care persistă din cauza deficitului de apă.
Pentru a atenua scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă, ANAR a implementat măsuri de suplimentare a debitului. Între 10 și 18 octombrie 2026, s-a decis evacuarea suplimentară a 20 mc/s din acumularea Iezer, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Această intervenție a fost susținută și prin evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe râul Olt, și Mihăilești, de pe râul Argeș.