Debitul Dunării la secțiunea Baziaș, punctul de intrare a fluviului în România, va experimenta o creștere pe parcursul săptămânii viitoare. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), nivelul de apă va ajunge la o valoare de 1.800 mc/s. Această evoluție este prevăzută pentru perioada 31 octombrie - 7 noiembrie 2026, însă prognozele pe termen lung indică o situație dificilă pentru fluviu.
În aval de Porțile de Fier, debitele vor afișa o tendință ascendentă, cu o singură excepție raportată în prima zi a intervalului de prognoză. În acea zi, pe sectorul Cernavodă - Tulcea, valorile vor rămâne relativ staționare. Totuși, chiar și această creștere temporară nu poate compensa faptul că debitul va rămâne mult sub media multianuală a lunii noiembrie, care este de 4.700 mc/s, conform estimărilor oficiale.
Prognoza trimestrială realizată de hidrologi arată o perspectivă îngrijorătoare pentru restul anului. Pentru luna noiembrie, debitul maxim estimat este de doar 2.000 mc/s, în timp ce valoarea minimă ar putea coborî până la 1.400 mc/s. Această scădere continuă va afecta și lunile de decembrie și ianuarie 2027, când debitul maxim la intrarea în țară va rămâne constant sub mediile multianuale stabilite istoric.
Situația este critică și pentru râurile interioare ale țării, unde regimul hidrologic va fi situat între 30% și 80% din mediile lunare. Există riscuri majore de scădere a nivelului apei în anumite zone, deoarece valorile ar putea coborî chiar și sub pragul de 30% în bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad. Aceste scăderi extreme pot influența semnificativ gestionarea resurselor de apă în aceste regiuni.
Scăderea debitului Dunării a avut deja consecințe directe asupra producției de energie în România. În timpul verii acestui an, debitele au atins cele mai mici valori din istorie, fapt care a determinat închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat capacitatea de furnizare a energiei, deoarece reactoarele asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.
Monitorizarea debitelor de apă este esențială pentru gestionarea riscurilor hidrologice și a infrastructurii energetice. În perioada recentă, hidrologii au avertizat asupra riscului de viituri pe râurile din sudul țării, deși nivelurile generale de apă rămân scăzute. Această instabilitate a regimului hidrologic impune o atenție sporită asupra bazinelor colectoare și a capacității de stocare a apei.