Debitul Dunării la intrarea în România, pe secțiunea Baziaș, urmează să experimenteze o ușoară creștere în perioada 23-30 octombrie 2026. Conform prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), nivelul de apă va rămâne staționar la 1.300 metri cubi pe secundă în primele cinci zile din interval. Ulterior, se estimează o creștere a debitului până la valoarea de 1.400 metri cubi pe secundă, deși această cifră rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 metri cubi pe secundă.
În zona de aval a Porților de Fier, dinamica debitelor va varia în funcție de sectorul monitorizat. În prima parte a intervalului de prognoză, se va observa o staționare pe sectorul Gruia - Corabia, în timp ce pe sectorul Tr. Măgurele - Tulcea debitele vor fi în creștere ușoară. Pentru a doua parte a perioadei, hidrologii au estimat că nivelul apei va fi în general în creștere ușoară pe întreg sectorul Gruia - Tulcea, reflectând tendința de creștere a fluxului de apă pe acest segment.
Prognoza trimestrială elaborată de specialiști oferă o perspectivă asupra variațiilor de debit pentru întreaga lună octombrie. Hidrologii au calculat că debitul maxim al Dunării la intrarea în țară ar putea atinge 1.600 metri cubi pe secundă. În cel mai pesimist scenariu, debitul minim estimat pentru această lună este de 1.200 metri cubi pe secundă. Aceste estimări sunt esențiale pentru monitorizarea fluxului de apă într-un context în care valorile recente au fost extrem de scăzute.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice vor prezenta, în general, o stare de staționare. Totuși, există o excepție în prima zi a intervalului de prognoză, când se va înregistra o scădere pe mai multe bazine hidrografice. Această scădere va afecta râurile din bazinele Olt superior și mijlociu, precum și pe Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe râurile care străbat regiunea Dobrogei, conform datelor furnizate de INHGA.
Regimul hidrologic din luna octombrie 2026 va prezenta variații majore între diferite bazine hidrografice. Pe râurile din Vișeu, Someșul Mare, Prahova, precum și pe bazinele superioare ale Oltului și Bistriței, debitele vor fi mai mari, situându-se între 50% și 80% din mediile multianuale. În schimb, pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și pe cele din Dobrogea, valorile vor fi extrem de mici, fiind sub pragul de 30% din mediile lunare obișnuite.
Situația debitelor de pe Dunăre a avut un impact direct asupra producției energetice în perioada precedentă. Debitele Dunării au atins în vara acestui an cele mai mici valori din istorie, fenomen care a impus închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această operațiune a afectat furnizarea de energie, deoarece reactoarele respective asigurau aproximativ 20% din totalul energiei dispecerizabile din sistemul național.