Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a anunțat angajarea regizorului Felix Alexa pentru montarea piesei „Tartuffe”, de Molière, o decizie care a generat critici imediate. Angajarea a devenit subiect de discuție publică deoarece regizorul este vizat de acuzații de hărțuire sexuală, documentate în cadrul unor investigații jurnalistice recente. Această decizie a făcut ca Ioana Ciocan, ministrul Culturii, să intervină oficial pentru a clarifica poziția instituției statului.
Ministrul Culturii a explicat faptul că deciziile privind angajările de personal aparțin în mod direct managerilor instituțiilor culturale, însă a subliniat că monitorizarea este obligatorie. Ioana Ciocan a declarat că toate instituțiile publice de cultură aflate în subordinea ministerului vor fi supuse verificărilor privind respectarea obligațiilor legale de prevenire și combatere a hărțuirii. Ea a promis că fiecare sesizare primită va fi tratată cu seriozitate și fermitate, respectând drepturile tuturor celor implicate.
Investigațiile jurnalistice au adus la lumină mărturii ale unor foști studenți de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Un grup de 14 persoane a relatat experiențe ce au avut loc pe parcursul unei perioade de aproape două decenii, vizând regizorul și profesorul Felix Alexa. Aceste relatări includ acuzații grave precum avansuri nedorite, mesaje insistente, urmăriri, amenințări și șantaj profesional, fapt care a dus la introducerea unor interdicții la nivel universitar.
Spectacolul „Tartuffe”, pe care Felix Alexa urmează să îl monteze la TNB, va avea o distribuție formată din actori precum Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Fulvia Folosea, Andrei Calu, Alexandru Potocean, Marius Manole, Emilia Popescu și Marcelo Cobzariu. În timp ce Teatrul Național își continuă activitatea artistică, presiunea publică asupra modului în care sunt gestionate astfel de cazuri de abuz rămâne ridicată. Ioana Ciocan a încurajat persoanele care se confruntă cu situații de abuz să utilizeze procedurile de sesizare în cadrul comisiei specializate.
Problematica hărțuirii în mediul artistic a fost documentată și prin proiectul „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România”, lansat de Asociația RISE Project în 2024. De asemenea, proiectul jurnalistic „Catedra de Abuz” a analizat timp de doi ani experiențele studenților care au raportat episoade de umilire, abuz psihologic, fizic sau emoțional. Aceste investigații au evidențiat și o atmosferă de stereotipuri și critică umilitoare în cadrul universităților de artă.
Contextul acestor acuzații se încadrează într-un efort mai larg de documentare a comportamentelor abuzive din mediul academic și cultural românesc. Proiectele menționate au urmărit să identifice modul în care abuzul emoțional și psihologic este uneori tolerat sau perpetuat în cadrul instituțiilor de învățământ superior, afectând dezvoltarea profesională a viitorilor artiști.