Autoritățile poloneze au reținut luni, la Varșovia, un cetățean ucrainean care este suspectat de implicarea în pregătirea unui atac asupra unei unități de producție din România. Suspectul, identificat sub numele de Artem S., are 25 de ani și a fost localizat în Polonia în urma unui mandat european de arestare emis de autoritățile române. Anunțul oficial privind reținerea a fost făcut miercuri de oficialii de la Varșovia, după ce președintele României a condamnat acte de sabotaj pe teritoriul țării.
Artem S. a fost reținut într-un apartament situat în cartierul Ursus din Varșovia, fără a manifesta rezistență în momentul intervenției poliției. Conform informațiilor furnizate de postul polonez RFM 24, acesta ar fi avut rolul de a identifica obiectivul care urma să fie incendiat în România și de a asigura plata operațiunii. Totuși, comunicatul oficial al poliției poloneze nu a oferit detalii suplimentare privind rolul concret al suspectului în finanțarea sau alegerea țintei de atac.
Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care DIICOT a documentat activitatea unei rețele de sabotaj formată din doi cetățeni belaruși și un cetățean ucrainean. Aceștia sunt rezidenți în state din Uniunea Europeană și sunt suspecți de implicare într-un incendiu care a afectat sediile mai multor firme din județul Brașov. În timp ce ucraineanul a fost reținut în Polonia, ceilalți doi suspecți, de cetățenie belarusă, au fost deja arestați de autoritățile din Germania.
În urma reținerii, un tribunal din Varșovia a dispus arestarea preventivă a lui Artem S. pentru o perioadă de șapte zile. Suspectul a declarat autorităților poloneze că se opune extrădării sale către România și a solicitat prezența unui avocat pentru a-și apăra interesele. România a depus cererea de extradare pentru toți cei trei membri ai rețelei, suspectați că făceau parte dintr-un grup coordonat din Rusia pentru a lovi obiective industriale.
Serviciul Român de Informații a avertizat că aceste grupări vizează nu doar fabrici de armament private, ci și unități de stat și alte obiective cu importanță militară. Președintele României a subliniat că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității naționale. Aceste tentative de sabotaj sunt văzute ca parte a unei campanii mai largi de slăbire a democrațiilor europene prin metode precum dezinformarea sau atacurile cibernetice.
Aceste evenimente de sabotaj și interferență apar într-un context de securitate regională tensionat, în care țări precum România și Polonia monitorizează atent activitățile coordonate care vizează infrastructura critică. Autoritățile europene au intensificat cooperarea prin mandate de arestare europene pentru a răspunde rapid amenințărilor care vizează obiectivele industriale și militare din cadrul Uniunii Europene.