România a înregistrat o activitate seismică intensă în ultimele ore, fiind raportate cinci cutremure într-un interval de șase ore. Cele mai multe dintre aceste evenimente au avut loc în zona Vrancea, în timpul nopții și dimineții de duminică, însă un seism a afectat și zona Mării Negre. Această succesiune de mișcări ale scoarței terestre a readus în atenția publicului discuția despre riscurile seismice și despre modul în care trebuie gestionată tensiunea acumulată în plăcile tectonice.
Prima succesiune de evenimente a început la ora 0:46, când un cutremur cu magnitudinea 3 a lovit la o adâncime de 69,9 km. La mai puțin de o oră, un al doilea seism cu magnitudinea 3,6 a fost înregistrat la o adâncime de 124,4 km. Ulterior, la ora 2:26, s-a produs un al treilea cutremur de magnitudinea 2,1, la o adâncime de 110,3 km, urmat de un al patrulea la ora 6:33, cu magnitudinea 2,5 și o adâncime de 144,4 km. Ultimul eveniment din această serie a avut loc în Marea Neagră, la ora 7:03, cu o magnitudine de 3,6.
Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondatorul asociației Re:Rise, a respins ideea că aceste cutremure mici ar putea relaxa plăcile tectonice și ar reduce riscul unui seism major. Acesta explică faptul că scara magnitudinilor este logaritmică, ceea ce înseamnă că un cutremur de magnitudine 4 este de aproximativ o mie de ori mai mic decât unul de magnitudine 6. Astfel, seismurile de magnitudine 2 sau 3 sunt de zeci sau sute de mii de ori mai mici decât cele de magnitudine 6 sau 7, neputând fi interpretate ca un semn de relaxare a plăcilor.
Expertul subliniază că activitatea seismică poate fi un indicator al faptului că falia este activă, fără a oferi nicio garanție privind viitoarele evenimente. Matei Sumbasacu menționează că în 1940, o activitate seismică ridicată cu cutremure de magnitudini 4, 5 și 6 a precedat cel mai mare cutremur din secolul al XX-lea, în timp ce înainte de cutremurul din 1977 nu s-au observat astfel de seismuri mici. Prin urmare, prezența unor mișcări de intensitate redusă nu poate fi utilizată pentru a anticipa lipsa unui pericol iminent.
Pentru a transforma frica în acțiuni constructive, Matei Sumbasacu recomandă pregătirea concretă pentru supraviețuire. Acesta propune menținerea unor provizii pentru 72 de ore în locuință și stabilirea unui plan familial clar, care să includă puncte de întâlnire și metode de comunicare în caz de dezastru. De asemenea, întărirea relațiilor cu vecinii și participarea la cursuri de prim ajutor sunt văzute ca măsuri esențiale, deoarece comunitatea locală poate face diferența în momentele critice de după un seism major.
Zona de sub placa litosferică din România este marcată de o activitate seismică constantă, fiind una dintre cele mai active regiuni din Europa de Est. Fenomenele seismice din zona Vrancea sunt cauzate de interacțiunile dintre plăcile tectonice, procese care pot genera atât cutremure de intensitate mică, cât și evenimente majore de mare energie. Monitorizarea continuă a acestor mișcări este vitală pentru înțelegerea dinamicii subterane și pentru gestionarea riscurilor de infrastructură.